miercuri, 4 iulie 2012

PLC - Logic Controller


Un PLC (Programmable Logic Controller) este un dispozitiv inventat sa inlocuiasca circuitele cu relee din tablourile de automatizare ale masinilor.

PLC-urile lucreaza prin citirea intrarilor si in functie de starea lor comutand iesirile lor. Utilizatorul introduce un program, uzual prin intermediul unui software, care ofera rezultatele dorite.
PLC-urile sunt utilizate in multe aplicatii. Daca lucrati in domeniul ambalarii, asamblarilor automate, etc., probabil ca folositi deja unul. Daca nu, inseamna ca pierdeti timp si bani. Aproape toate aplicatiile care necesita un anumit nivel de control au nevoie de un automat programabil.
De exemplu, sa ne imaginam o aplicatie in care un buton comanda o bobina timp de 5 secunde, indiferent de cat timp a fost apasat butonul. Putem face acest lucru cu un releu de timp. Dar daca procesul include 10 butoane si 10 bobine? Vom avea nevoie de 10 relee de timp. Dar daca procesul necesita in plus si contorizarea numarului de apasari pe fiecare buton? Avem nevoie de o multime de contori!
Asa cum se observa, cu cat este mai mare procesul, cu atat nevoia unui automat programabil este mai mare. Cel mai simplu ar fi sa utilizam un PLC pe care sa-l programam ca sa contorizeze numarul de apasari pe butoane si sa comande bobinele pentru timpii specificati.
Top-plc va va oferii suficiente informatii incat sa puteti programa un automat programabil care sa realizeze sarcini mult mai complicate decat cea descrisa mai sus
Istoria automatelor programabile

Istoria automatelor programabile

Automatele programabile au fost introduce la inceputul anilor 60. Motivul principal pentru proiectarea unui asemenea dispozitiv a fost eliminarea costurilor mari aferente inlocuirii sistemelor de control bazate pe relee. Bedford Associates (Bedford, MA) a propus unui producator din Statele Unite de autoturisme un dispozitiv denumit ModularDigital Controller (MODICON).
Deoarece releele sunt dispozitive mecanice durata lor de viata este limitata, fapt ce duce la planificari riguroase a perioadelor de intretinere. Depanarea este de asemenea greoaie atunci cand sunt implicate atatea relee. Acestea au fost motivele principale care au dus la utilizarea pe o scara larga a automatelor programabile.
Aceste „controller-e noi” puteau fi usor programate de catre inginerii de intretinere si dezvoltare a intreprinderilor. Durata de viata trebuia se fie lunga, modificarile de programare usor de realizat si sa reziste in medii industriale dure.
La mijlocul anilor 70 tehnologiile dominante din PLC-uri erau microprocesoarele secventiale si „bit-slice”, cele mai populare microprocesoare fiind AMD 2901 si 2903. Microprocesoarele conventionale au acoperit necesarul de putere de calcul, putandu-se realiza astfel automate programabile din ce in ce mai puternice.
Necesitatea comunicarii a aparut cam prin anul 1972. Primul sistem a fost Modbus. Acum automatele programabile puteau comunica intre ele. Din pacate, lipsa unei standardizari in combinatie cu continua schimbare de tehnologii, a dus la un haos, protocolurile de comunicare si retelele fizice fiind incompatibile.
In anii 80 s-a incercat o standardizare a protocolurilor de comunicatie. In aceeasi perioada s-a trecut la reducerea dimensiunilor fizice a automatelor programabile si la realizarea de softuri de programare cu pictograme folosind calculatoarele personale in locul terminalelor dedicate.
Anii 90 au insemnat reducerea numarului de protocoluri noi si modernizarea protocolurilor noi care au rezistat pana atunci. Standardul IEC 1131-3 a incercat fuzionarea limbajelor de programare intr-un singur standard international. Automatele programabile actuale pot fi programate folosind blocuri functionale, liste de instructiuni, C, text structurat si grafcet.

Cum lucreaza

Modul de functionare al unui automat programabil este ciclic. Putem considera ca un ciclu are trei pasi importanti care sunt prezentati in figura de mai jos.
Pasul 1: citirea intrarilor. La acest pas, automatul programabil citeste valorile masurate de senzorii conectati la intrarile sale si le stocheaza in memorie pentru a le folosi la pasul urmator.
Pasul 2: executarea programului. Dupa ce a citit intrarile, automatul programabil trece la executarea programului utilizator. Programul este executat instructiune cu instructiune. De exemplu daca in program i-ati spus automatului programabil ca daca prima intrare este on atunci trebuie ca prima iesire sa fie tot on, automatul programabil stie starea intrarilor de la pasul anterior si poate acum sa decida ce trebuie sa faca cu iesirile. Rezultatele sunt stocate tot in memorie pentru a fi folosite la pasul urmator.
Pasul 3: actualizarea iesirilor. Pe baza rezultatelor de la pasul anterior automatul automatul programabil comuta iesirile in conformitate cu datele stocate in memorie.
Dupa cel de-al treilea pas, el se intoarce la primul pas si repeta continuu cei trei pasi.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


Programarea

Cel mai des automatele programabile sunt programate in ladder diagram care nu este altceva decat o reprezentare simbolica a circuitelor electrice. Simbolurile utilizate seamana foarte mult cu simbolurile schematice ale dispozitivelor electrice.
Ladder diagram
Exista cateva limbaje diferite pentru comunicarea utilizatorului cu automatul programabil, printre care ladder diagram (denumita si diagrama cu relee) este cea mai populara. Ladder diagram consta dintr-o linie verticala pozitionata in stanga si linii cu instructiuni care se intind spre dreapta. Conditiile care conduc la instructiunile pozitionate la marginea din dreapta a diagramei sunt insiruite de-a lungul liniilor cu instructiuni. Combinatia logica a acestor conditii determina cand si in ce fel instructiunea din dreapta va fi executata. Elementele principale ale unei diagrame cu relee sunt prezentate in figura de mai jos.
Cele mai multe instructiuni necesita cel putin un operand si de cele mai multe ori mai mult de unul. Operanzii pot fi locatii de memorie, biti dintr-o locatie de memorie, valori numerice, variabile sau intrari fizice. In exemplul de mai jos, operandul este variabila C000. In cazul in care dorim sa folosim o constanta ca operator trebuie sa punem inaintea valorii numerice semnul #. In acest fel compilatorul stie ca folosim o constanta si nu o adresa de memorie.
Imaginea de mai sus reprezinta o diagrama unde un releu – C001 – (o iesire a automatului programabil) este activat atunci cand se aplica o tensiune la contactul C000. Contactul se mai numeste si conditie. Fiecare conditie poate sa aive valoarea ON sau OFF. Valoarea logica 1 este denumita "ON" si valoarea logic 0 este denumita "OFF".
Partea dreapta a ladder diagram este o instructiune care este executata daca conditia din dreapta este indeplinita.
Contacte normal deschise si normal inchise
In mediul industrial conceptele "normal deschis" si "normal inchis" sunt des intalnite si din acest motiv este important sa le cunoastem. Ambii termeni se aplica atat la intrari cat si la iesiri.
Principiul este simplu. Intrerupatorul normal deschis nu conduce electricitatea pana cand nu este apasat si intrerupatorul normal inchis va conduce electricitatea pana cand va fi apasat.
Releele normal deschise realizeaza conexiunea doar atunci cand conditia este indeplinita. In cazul releelor normal inchise, conexiunea este realizata si se intrerupe in momentul in care conditia este indeplinita.
In cazul exemplului de mai sus avem: conditia C000 nu este indeplinita, releul C001 este deschis si releul C002 este inchis. In momentul in care se realizeaza conditia (C000 se inchide) releul C001 se inchide iar releul C002 se deschide.
Conceptele "normal deschis" si "normal inchis" se pot aplica si la intrarile automatului programabil.
Releul C005 sta deschis pana cand se indeplineste conditia C004.
Releul C007 este inchis pana cand se indeplineste conditia C006.
Exemplu
Exemplul urmator implementeaza o poarta triplu OR exclusiv sau pe scurt XOR. In general, poarta XOR este disponibila ca standard in softurile de programare ale automatelor programabile.
Definitia portii XOR: poarta XOR genereaza 1 logic la iesire numai si numai cand o intrare este 1.
Pornind de la definitia de mai sus putem scrie tabelul de adevar al acestei functii:
Publicat de la
Etichete: , , , , , ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)