Se afișează postările cu eticheta digital. Afișați toate postările

luni, 22 ianuarie 2018

SSD-urile vs Hardisc

SSD sau HDD

ce trebuie să ştii înainte de achiziționare

În prezent, dacă eşti interesat să achiziţionezi un dispozitiv de stocare pentru calculatorul personal, poţi opta pentru două tipuri de produse: HHD (Hard Disk Drive) şi SSD (Solid State Drive).

HDD-urile nu mai au, probabil, nevoie de niciun fel de prezentare. Sunt prezente în viaţa noastră încă de la primele calculatoare pe care le-am avut, însă tehnologia îşi arată de ceva timp constrângerile din cauza limitărilor de viteză, a componentelor mecanice care le fac vulnerabile la şocuri şi, nu în ultimul rând, din cauza consumului ridicat de energie.

Prin urmare, locul lor în carcasele PC-urilor este luat, încet dar sigur, de SSD-uri, care se bucură de o serie de avantaje în faţa HDD-urilor. Iniţial, preţul ridicat, tipic pentru o tehnologie nouă, a împiedicat creşterea popularităţii acestora, însă pe măsură ce costurile pentru utilizatorul final scad lucrurile încep să se schimbe.

În cazul în care te gândeşti la oportunitatea să-ţi cumperi un SSD, trebuie să iei în calcul câteva dintre avantajele și dezavantaje pe care le aduc acestea. Astfel, în continuare îţi vom prezenta câteva informații de care ai nevoie în ceea ce privește HDD-urile și SSD-urile.

Vezi și

Una dintre cele mai notabile diferențe dintre HDD-uri și SSD-uri este durata de viață, generată de modul în care funcţionează dispozitivele. SSD-urile nu au componente în mişcare care să cedeze din punct de vedere mecanic, însă fiecare bloc al memoriei flash are un număr limitat de cicluri de scriere. Totuşi, în general, durata de viaţă a SSD-urilor este mai mare decât cea a HDD-urilor.

Atenţie însă la penele de curent: SSD-urile rezistă semnificativ mai puţin la întreruperile bruşte de energie electrică comparativ cu clasicele HDD-uri.

Dacă sunteți în căutarea unui dispozitiv de stocare mai rapid, atunci opțiunea potrivită este un tot SSD. Acest dispozitiv de stocare a informației sunt mult mai rapide pentru că dispun de procesor . De asemenea, pentru HHD-uri este necesară sincronizarea unui cap de citire/scriere cu un plantan rotativ.

În prezent, vitezele de transfer ale SSD-urilor variază semnificativ de la un producător la altul şi de la un produs la altul, însă se încadrează în general intre 100-600 MB/s. În schimb, viteza unui HDD ajunge, teoretic, până la circa 140 MB/s, viteza reală fiind însă semnificativ mai mică în cele mai multe situaţii.

Și la capitolul rezistență SSD-urile stau mai bine. Aceste dispozitive sunt mai rezistente la accidente, spre exemplu, pentru că nu dispun de părți mobile, fiind bazate în principal pe memorie flash sau DRAM. De asemenea, acestea rezistă mai bine și la fluctuațiile de temperatură decât HDD-urile.

Cu toate acestea, HDD-urile sunt, și ele, destul de rezistente la accidente dat fiind faptul că sunt dotate cu senzor cu accelerometru care care blochează sitemul în cazul în care laptop-ul cade.

Datorită avantajelor şi dezavantajelor celor două clase de soluţii de stocare, în acest moment soluţia ideală pentru cei ce doresc şi performanţe, dar şi spaţiu de stocare, este o combinaţie între un SSD de 120 GB şi unul sau mai multe HDD-uri, în funcţie de necesităţi. SSD-ul va fi folosit pentru sistemul de operare şi programele zilnice, iar HDD-ul pentru stocare altor tipuri de conţinut.

E drept că preţurile HDD-urilor au crescut şi sunt încă în creştere, însă chiar şi aşa un HDD de circa 2 TB (obligatoriu la 7200 rpm) costă în jur de 400 de lei în acest moment.

SSD-urile pe de altă parte sunt ceva mai scumpe. Personal recomand SSD-urile Intel, care sunt suficient de rapide (nu însă cele mai rapide), dar impresionează în primul rând prin fiabilitate. O unitate de 120 de GB ar trebuie să fie suficientă pentru programele zilnice şi Windows, însă poţi opta şi pentru SSD-uri mai mari, după necesităţi .

Ca idee, Seria Intel 520 are un preţ de pornire de circa 400 de lei pentru versiunea de 120 GB, iar cea de 240 GB costă în jur de 600 de lei. Alţi producători oferă SSD-uri ceva mai ieftine, însă şi mai lente, precum seria Seagate 600 sau Kingston V300, ce pornesc de la circa 300 de lei pentru 120 GB.

"Atenţie însă la penele de curent: SSD-urile rezistă semnificativ mai puţin la întreruperile bruşte de energie electrică comparativ cu clasicele HDD-uri.". Cum pot proteja ssd-ul de aceste intreruperi? Un UPS e suficient?

Sursa : https://www.giz.ro/componente-pc/ssd-vs-hdd-15575/

SSD-urile incep sa inlocuiasca hardiscurile cu platane deoarece sunt mult mai rapide si NU sunt sensibile la socuri. La o prima vedere par dispozitivele de stocare perfecte dar au si SSD-urile punctele lor slabe, unul din punctele slabe este chiar mediul de stocare, respectiv flash-urile de memorie.

De obicei un SSD imparte informatia pe 2, 4, 6, 8, 10, 12 sau 16 flash-uri de memorie, este suficient ca un singur flash sa aiba o problema si toate datele sunt pierdute deoarece acel SSD nu va mai porni.

Sistemul acesta de impartire a datelor pe mai multe flash-uri in acelasi timp practic inmulteste riscul de pierdere al datelor cu numarul flash-uri utilizate. Daca un SSD are 8 flash-uri de memorie in mod teoretic are un risc de a se strica de 8 ori mai mare decat un stick oarecare cu un singur flash de memorie.

Chiar si asa rata de defectare a SSD-urilor este foarte mica, in functie de producator avem solutii pentru unele modele de SSD-uri.

BIT Data Recovery ofera solutii profesionale de recuperare a datelor pentru anumite clase SSD-uri de la toti producatorii : KINGSTON, INTEL, Corsair, OCZ, ADATA, Micron, Samsung, Seagate, AMD, Crucial, Patriot, ... sau orice alt furnizor de SSD-uri OEM.

Ce implica recuperare datelor de pe un SSD?

In functie de problema pe care o are SSD-ul dumneavoastra metoda de recuperare a datelor poate fi diferita, in cazul in care SSD-ul este accesibil vorbim despre un DEFECT LOGIC, iar datele pot fi recuperate cu ajutorul programelor noastre specializate direct de pe interfata SATA a SSD-ului.

In cazul in care SSD-ul nu mai este accesibil discutam despre un DEFECT FIZIC, in acest caz singura posibilitatea de recuperarea a datelor de pe SSD este recuperarea datelor direct de pe flash-urile SSD-ului cu ajutorul echipamentelor profesionale.

Multi din cei carora li se strica SSD-ul se gandesc ca "s-a ars ceva in interior", in 99% din cazuri este gresit acest rationament. De cele mai multe ori un SSD nu mai functioneaza deoarece se produc deteriorari la nivelul flash-urilor de memorie care nu mai permit initializarea SSD-ului si accesul la date. Aceste deteriorari nu sunt ceva vizibil sau palpabil, sunt doar probleme de accesare la nivelul unitatilor de memorie din interiorul flash-urilor de memorie utilizate pe SSD.

Daca aveti un SSD care nu mai este detectat va asteptam in service pentru o diagnosticare gratuita.

Sursa : https://www.recuperaridate.ro/recuperare-date-ssd.html?gclid=Cj0KCQiAtJbTBRDkARIsAIA0a5MYYifFYjfBIJ2kn1jyb9qibdASwveKp4Ga3iF1xpNIkOWkRmLYIbgaAmbbEALw_wcB

miercuri, 26 martie 2014

Tehnologia circuitelor integrate

Circuitul integrat in tehniologie CMOS, MMC351 folosit pentru realizarea unor ceasuri .

Pana in anii '90, in revista Tehnium, si apoi in RET, s-au prezentat multe scheme de ceasuri care foloseau acest integrat, diferind parte de decodificare pentru afisaje (CDB447/SN7447, MMC4511/CD4511 sau MMC4543/CD4543), apoi au fost adaptate si montaje care sa permita alarmarea/avertizarea la o anumita ora.

Caracteristicile și parametrii CI logice Tensiunea de alimentare TTL: +5V LVTTL: +3,3V CMOS: + 5 V, + 3,3 V, + 2,5 V, és +1,2 V Nivele logice Care sunt nivelele de tensiune corespunzătoare nivelelor logice 0 și 1? V L (low) tensiune apropiată de zero V H (high) tensiune apropiată de tensiunea de alimentare. Asocierea dintre nivelele de tensiune și cele logice se poate face în 2 moduri: În logica pozitivă V L reprezintă nivelul logic 0, iar V H nivelul logic 1, În logica negativă V L reprezintă nivelul logic 1, iar V H nivelul logic 0. Pozitiv VH(max) 1 logic (High) Tiltót 0 logic (Low) V H(min) V L(max) V L(min) Negativ 0 logic (High) Tiltót 1 logic (Low)

Tehnologia circuitelor integrate digitale La proiectarea circuitelor digitale trebuie alese circuitele integrate corespunzătoare. La ce frecvență trebuie să lucreze circuitul? Care este consumul maxim de putere permis? În ce condiții va lucra (perturbații electromagnetice sau alți factori externi)? etc. Clasificăm CI în familii de CI în funcție de parametrii și tehnologiile de fabricație ale CI Există două tehnologii principale CMOS (complementary metal-oxide semiconductor) Bipolar sau TTL (transistor-transistor logic)

Vezi sursa despre Circuite TTL

In continuare, voi prezenta putina teorie si scheme practice...
Din datasheet-ul producatorului Microelectronica Bucuresti (pana in acest moment nu am gasit un echivalent) aflam ca semnificatia pinilor este urmatoarea:

Vezi și

Schema bloc și detalii tehnice

Schema tipica de aplicatie este urmatoarea:

Comenzile de afisare multiplexata sunt urmatoarele:

Schema minima de functionare a lui MMC351, conform datasheet-ului este:

Eu am folosit una putin modificata, in locul rezistentei de 20M am folosit 2 diode de comutatie (1N4148) in antiserie, iar pinii pentru modificarea orelor si minutelor le-am conectat la plus prin cate o rezistenta de 470k..1M

Aceasta schema minima de functionare se poate folosi pentru a genera o frecventa de ceas pentru un frecventmetru, turometru, vitezometru, etc....

Cablajul, respectiv montajul ar putea fi realizat astfel:

Cablajul poate fi descarcat in format pdf la scara 1:1.

Schema cu decodificatorul CD4543 si afisaj cu catod comun:

Cablajul, respectiv montajul ar putea fi realizat astfel:

Schema cu decodificatorul CD4543 si afisaj cu ANOD comun:

Putem realiza un indicator care sa atare ziua din saptamana, prin aprinderea LED-ului corespunzator... comanda o da MMC351 prin pinul 15 (denumit AM/PM) iar decodificarea va fi realizata cu un MMC/CD4017 (vezi articolul 4017 - aplicatii diverse).

OBS: Push-contactul S1 (fara retinere) ne permite sa alegem ziua in care suntem.O varianta de montare a afisajului, LED-ului de indicare AM/PM si a celor 7 LED-uri L (luni), Ma (marti), Mi (miercuri), J (joi) sunt verzi ca-s zile lucratoare, S (sambata) e galben ca-i optional (lucrul) si D (duminica) ca nu se lucreaza:

Am facut rost de un ceas care a fost montat pe o Dacie, care contine MMC-ul 351, decodficatorul MMC4511 si 4 tranzistoarele BC107 pentru fiecare segment, desi ITC Timisoara (producatorul) a facut si varianta cu un CMOS in loc de cele 4 tranzistoare...

http://www.niqro.3x.ro
Get paid to share your links!

Apel automat

Apel automat la ridicarea receptorului

La ridicarea unui receptor , datorita curentului consumat de receptorul respectiv prin emitatorul de infrarosu , se comanda fotodioda L1 sau L2 care comanda FT1 sau FT2 , iar generatorul de ton (CMOS 409 ) actioneaza soneria telefonului apelat .

Vezi și

Telefoanele sunt compatibile cu RomTelecom, nemodificate. Lamele releelor din poza sunt desenate in repaus iar receptoarele aparatelor telefonice sunt in furci ; buclele sunt deschise,ledurile - stinse, fototranzistorii - blocati.Ridicarea oricarui receptor inchide bucla, aprinde ledul, excita fototranzistorul, atrage releul telefonului opus dupa o logica sau-exclusiv realizata cu T2 si portile trigger-schmidt P1,3,4
ce imita o poarta XOR dintr-un CMOS4030 sau 4070.
Ritmul soneriei si raportul pauza/apel poate fi modificat schimband valkorile R9 si R10; taria soneriei e cel putin acceptabila la 24Vac si depinde de conditiile acustice de montare a telefonului.

Ridicarea celui de-al doilea receptor blocheaza ambele relee pe repaus; sfarsitul conversatiei si inchiderea unui telefon inaintea celuilalt nu reia apelul imediat - C4 si C5 dau o intarziere, cum e normal, de 4...6 secunde.
Cu putina imaginatie schema se poate extinde la mai multe telefoane, selectia facandu-se cu circuitul de numarare adaptat situatiei de fata.
R1 - 470R/1W ; R2,4 - 330R ; R3,5 - 100R/3W ; R6,7 - 100K ; R8,11,12,13,14 - 12K ; R9 - 47K ; R10 - 100K.
C1 - 2200m /50V ; C2 - 100m /35V ; C3 - 4,7...10m /100V ; C4,5 - 22m /16V ; C6 - 47...100m /16V.
T1 - BD139 cu stegulet ; T2...6 - BC171 ; DZ - 2 x PL12Z. D1...4 - 1N4001...7 ; P - 1PM1 sau 4 diode 1N4001...7.
FT1,2 - ROL31 s.a.; L1,2 - rosii F 5mm, montate in varnis fata fata cu FT-ul corespunzator; RL1,2 - bobina la 24Vdc si rezistenta de cca 1kW, doua contacte morse de 1-2A.

Numarator de impulsuri telefonice

Comanda la distanta cu tastatura telefonului

In lipsa unor circuite DTMF specializate precum HT9200/9170, la noi la tara merge si un montaj electronic, o varianta limitata, cu integrate obisnuite, buna cata vreme isi atinge scopul propus.
Telefonul functioneaza in Pulse iar la apasarea oricarei taste bucla se va inchide/deschide de atatea ori cata cifra are tasta, aprinzand/stingand de tot atatea ori ledul de control.
Aplicatia lucreaza impreuna cu interfonul de poarta pt. deschiderea zavorului electromagnetic al portii la apasarea cifrei zero sau a cifrei noua; rezistenta R1(47R/3W) de aici este aceeasi cu R9 din interfonul mentionat.
FT-ul comanda, prin trigger-schmidt-ul T1,2, prima data ceasul numaratorului si a doua oara resetul circuitului pe care-l tine jos pana ce iesirea Q9 trece sus si comanda releul.Timpul de incarcare al lui C2 prin R8, pana la atingerea pragului de activare a resetului(~0,65Vdd), trebuie sa fie mai mare decat perioada dintre doua impulsuri (~0,1s); la terminarea impulsurilor, telefonul fiind ridicat din furca, ledul ramane aprins iar resetul aduce iesirile in repaus("0", mai putin Q0).

R2 - 1K ; R3 - 4K7 ; R4,6,8,9 - 100K ;
R5,10 - 10K ; R7 - 100R.
C1,2 - 10...22m/16V.
D1,2,3 - 1N4001...7.
FT - ROL31 sau asemanator.
T1,2,3 - BC171.
Led - rosu.
Releu - 12V/400...1000W, 5 ... 10A/contact la 12Vcc.

Interfon audio duplex cu telefon

Altfel decat la prima varianta de interfon duplex, telefonul e unul compatibil cu reteaua RomTelecom, digital, nemodificat.
Soneria telefonului functioneaza acustic f. bine la o alimentare de 24Vac/50Hz, atunci cand el este montat pe perete.
Piata e plina de sonerii electronice asiatice a caror carcasa de plastic, de multe ori incapatoare si destul de aratoasa, poate fi folosita ca panou de apel la poarta, cu mici modificari :
buton de sonerie montat central sub difuzor, led indicator al functionarii deasupra butonului si microfon pus pe latura de jos ca la interfonul anterior; o streasina protectoare pentru
orice vreme e buna deasupra cutiei postului de la poarta.
Pt. minimizarea efectului Larsen se tine cont de indicatiile de la primul interfon.

R1 - 4R7/3W ; R2 - K47 ; R3 - 10K ; R4,6,8,15,17,19 - 1K ; R5 - 4R7/2W ; R7 - 33R ; R9,10 - 47R/3W ; R11,12,13 - 180R ; R14,15 - 47R ; R16 - 6K8 ; Vol - 10K log ; SR - 1K.
C - 6m8 ... 10m/100V ; C1 - 2200m/50V ; C2,6 - 100m/35V C3 - 100n ; C4 - 1m/100V ; C5,8,11,12 - 10m/25V ; C7,9 - 10n ; C10 - 470m/16V.
T1 - BD139 cu radiator de 3 x 3 cm ; T2,3 - BC171. DZ - 2 x PL12Z ; D1,2,3 - 1N4001...7.
Mic - electret ; Dif - 8W/1W. Fuz1 - 1A ; Fuz2 - 1 ... 3A, in functie de zavor.
Buton sonerie - push-buton cu revenire cu 2 morse.
Comanda zavor - buton de lumina de palier(cu revenire).
Transformator - in secundar 1 sau 3A, in functie de prezenta/tipul zavorului.
Comanda zavorului se poate da apasand o tasta pe telefon folosind circuitul de numarare din schema Numarator de impulsuri telefonice .

Sursa : http://www.garajuluimike.ro/